Maia Stefana Oprea


Leave a comment

Group exhibition Reload.Restart.Replay at Arthub

Images of my artworks in the group exhibition Reload. Restart.Replay which took place in June 2018 at Arthub art center in Bucharest, curator Nona Șerbănescu.

Advertisements


Leave a comment

LOCUS NEMINIS II @ AnnArt Gallery

LOCUS NEMINIS II was exhibited at AnnArt Gallery from June to September 2018

[EN] Locus neminis II  was exhibitted at AnnArt Gallery in Bucharest during June-September 2018 and it showed the series of paintings and installation that Maia Ștefana Oprea worked on since 2017. Thought and realised with the participation of Raluca Băloiu, the exhibition is the second solo show at AnnArt gallery, after Stacking exhibition which took place in 2016.

Raluca Băloiu, critic and art historian : “ Maia Ştefana Oprea discovers the forest as a place of inner expression, emotions, maternity. Her nests enjoy an exceptional dynamic, they are journals of a state, daily rituals of maternity, they host ideas, life philosophies or quotes from favourite books. Maia Ş. Oprea’s emphasizes her own emotional and intellectual path of the maternity, illustrated by projections of nests or multiplied cocoons.

WASTE LIGHT, acrylic on canvas, 140 x 100 cm, 2018

(…) Far from society and its limitations, the young artist sees the return to self only within nature, as Henry David Thoreau imagines in Walden. Maia Ş. Oprea’s painting is gestural, the support of her drawings and installations are made up of materials that come from a personal history. The daily concern for maternity is reflected in the concept of the exhibition, representation and techniques used. The fragmentary and repetitive approach of surfaces appears as an expression of compulsive accumulations of daily conditions specific to personal maternity. Inserts of texts from various readings, impressions, or diaries complement Maia’s artworks and invites everyone on a journey of a LOCUS NEMINIS [no-one’s place]”


[RO]  Locus neminis II  a fost expusă în perioada iunie- septembrie 2018 la Galeria AnnArt din București. Gândită și realizată cu participarea curatorială a Ralucăi Băloiu, expoziţia este a doua personală a artistei la AnnArt, după Stivuire care a avut loc în 2016.

Raluca Băloiu, critic și istoric de artă: “Maia Ș. Oprea descoperă pădurea ca loc al expresiei interioare, al emoțiilor, al maternității. Cuiburile sale se bucură de o excepțională dinamică, ele sunt jurnale de stare, ritualuri zilnice ale maternității, ele găzduiesc idei, filosofii de viață sau citări din preferatele cărților. Maia Ș. Oprea accentuează propriul parcurs emoțional și intelectual al maternității ilustrate prin proiecții de cuiburi sau coconi multiplicați.

(…) Maia Ștefana Oprea regăsește maternitatea integrată în natură, sub formă de cuiburi pentru păsări sau un coconilor de insecte. Departe de societate și de limitările ei, tânăra artistă privește revenirea spre sine doar în cadrul naturii, așa cum îl imagină Henry David Thoreau în “Walden”. Pictura Maiei Ș. Oprea este gestualistă, suporturile desenelor de vânzare și instalații sunt alcătuite din materiale care provin dintr-o istorie personală. Preocuparea zilnică pentru maternitate se reflectă în conceptul de expoziție, în reprezentare și în tehnica utilizată. Abordarea fragmentară și repetitivă a suprafețelor apare ca o expresie a unor acumulări compulsive de stări cotidiene specifice maternității personale. Inserțiile de texte care provin din diferite lecturi, impresii sau foi de jurnal completează lucrările Maiei Ș. Oprea și invită fiecare pe un parcurs al unui LOCUS NEMINIS “(Raluca Băloiu, critic și istoric al artei)


Leave a comment

LOCUS NEMINIS I

[EN] The forests were in fact commonly referred to as the locus neminis, or “place of no one”*. Locus Neminis revives the theme of the forest as an itinerary and an absolute ideal, as an adventure in the unknown and lost paradise, as a return to the origins and nucleus of humanity, as a place of mystery and human aspirations.

What does one see vertically or laterally in a dense forest ? [To look at a tree and see not the leaves, but the space between]. The mute closure of foliage. The boundless oblivion of the dormant mind. A sudden illumination of nothingness. How to picture the sky to oneself in the aspect of a huge animated body: a body not seen but imagined as there beyond the treetops. (based on a citation from *Robert Pogue Harrison “Forests – The Shadows of Civilisation”, pag. 4)

By an internal industry and expansion, our body renews. The snake casts its slough, the caterpillar its wormy coat. The loon retires to solitary ponds to spend it. Our moulting season,[ like that of the animals] must be a crisis in our lives. [In search of a new body] (based on a citation from Henry David Thoreau, Walden – Economy, pg. 22)

The paintings Delirium / Pleasure and Flow of Zăercs are made over my older paintings. It is a recurrence in my artistic path  to paint over compositions that have been wrapped and finished in the past, transforming and destroying at the same time.

finisaj27


[RO] Pădurile erau numite în mod obișnuit locus neminis, sau “locul nimănui”*.

“Locus Neminis” reia tema pădurii ca itinerariu și ideal absolut, ca aventură în necunoscut și paradis pierdut, ca întoarcere la origini și nucleu al umanității, ca lăcaș al misterului și al aspirațiilor umane.

Ce se vede privind în sus sau în jur într-o pădure densă? [Să te uiți la un copac și să vezi nu frunzele, ci spațiul dintre ele] Închiderea mută a frunzișului. Uitarea necuprinsă a minții latente. O iluminare bruscă a nimicului. Cum să imaginezi cerul pentru tine însuți, sub aspectul unui corp uriaș animat: un corp nevăzut, dar imaginat ca acolo dincolo de vârfurile copacilor.   (apud din *Robert Pogue Harrison “Pădurile – Umbrele civilizației”- pag. 4)

Printr-o lucrare internă și o expansiune, corpul se înnoiește. Șarpele își desprinde pielea, omida iese din stratul său de vierme. Cufundarul se retrage în iazuri solitare. Perioada noastră de năpârlire [ca şi cea a animalelor] ar trebui să fie o criză în viața noastră. [În căutarea unui nou corp].  ( apud din  Henry David Thoreau, “Walden” –pag. 22)

Picturile Delir / Plăcere și Flux de zercși sunt realizate peste picturi mai vechi ale mele. Este o recurență în parcursul meu artistic să pictez peste compoziții închegate și terminate în trecut, transformând și distrugând totodată.

 


Leave a comment

Painting “Meira I”

Meira I, acrylic on canvas, 150 x 150 cm, 2015

MEIRA I, acrylic on canvas, 150 x 150 cm, 2015

Please scroll down for English Continue reading


Leave a comment

DUSTOGRAPHY IV

I worked on this painting in my 38th and 39th weeks of pregnancy, waiting for Meira, my first daughter, to be born. Today I finished this painting dedicated to her, but she still doesn’t seem decided to jump into the world.

DUSTOGRAPHY IV, acrylic on canvas, 150 x 150 cm, 2015 Continue reading


Leave a comment

TRANSMOGRAFII LINIARE / LINEAR TRANSMOGRAPHIES

please scroll down for English

TRANSMOGRAFIILE LINIARE

De multă vreme am ajuns să consider mare parte din schițele realizate în trecut (în perioada 2002 – 2012) ca fiind o materie și materiale ce trebuie digerate și reintegrate într-un circuit prezent de creație. Selecția acestora și timpul petrecut studiindu-le, analizândule, sau doar pur și simplu observându-le, depozitându-le și restaurându-le a înlocuit de fapt orice act prezent de creație cu o ștergere minuțioasă a amintirilor. Amintirea, ca apofantică, are întotdeauna o acțiune recursivă, raza ei se întinde asupra vieții mele actuale, ea este o intruziune în viața mea. Reutilizarea acestor schițe ar fi o curățire lăuntrică ce mi-ar da posibilitatea să renasc în și prin propria creație, dar nu ar fi propriu-zis o ștergere, cât un amplu proces de reparație și de petrecere a timpului.

Continue reading


Leave a comment

HARILAQ ‘4 ART FESTIVAL – KOSOVO 2015

Kosova Art Festival 2015_13

Every year, at the beginning of June, the Harilaq Art Festival (organised by the Municipality of Fushe Kosova and Muhamet Metis ) takes place near Prishtina, Kosovo. The Harilaq fortress is situated on top of the hill known by the local toponomy as the Gradina – Harilaq. It is built on the remain of an earlier prehistoric settlement, attested by the archaeological findings. Continue reading